Definiția cu ID-ul 1241249:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
singulativ sns [At: GRAUR, I. L. 146 / E: eg singulative] (Grm; îs) Sufix de ~ Sufix cu ajutorul căruia se formează, în unele limbi, singularul din tema de plural și care, la origine, era un substantiv colectiv.