sineálă f., pl. elĭ (bg. sinilo, sineală, d. sinĭ, albastru; vsl. sinŭ, liliachiŭ, livid; ung. szin, coloare). Ultramarin, o văpsea albastră închisă (ceva maĭ închisă de cît coloarea măriĭ și a ceruluĭ după ploaĭe) care se vinde în bobițe orĭ supt formă de hîrtie colorată cu care spălătoresele, maĭ ales la țară, albăstresc rufele. – În Munt îi zice și... scrobeală albastră! V. vinețeală.