sincrotron s. n. (fiz.) Accelerator în care electronii sunt accelerați întâi de un câmp magnetic, apoi de unul electric ◊ „Spre deosebire de acceleratoarele existente [...] noul sincrotron va avea un câmp magnetic cu autoreglare.” Sc. 8 II 62 p. 5 (din fr. synchrotrone; PR 1950; LTR, DC; DEX, DN3)