simetrizare s. f. Stabilire de simetrii ◊ „Dignitatea criticii nu poate veni din simetrizarea abuzivă a unor domenii distincte – artă și cibernetică, arta și structurile limbajului etc., ci din puterea lăuntrică de a depăși disparitatea unei epoci fărâmițate analitic.” Sec. 20 12/66 p. 28, 29. ◊ „Grupul este o entitate structurată într-un mod armonios, posedând un înalt grad de simetrizare.” Luc. 21 I 67 p. 7 (din simetrie)