sidelcă sf [At: CIHAC, II, 323 / V: (reg) sadal~, săd~, sâdeauă, sâdeucă, sed~, sudeucă / Pl: ~lci / E: ucr сіделка] 1 (Pop) Piesă componentă a harnașamentului în formă de perniță, care se pune sub cureaua hamului pe spinarea calului, pentru a-l feri de rănire. 2 (Reg) Scaun pe care stă țesătoarea la războiul de țesut. corectat(ă)