23 definiții pentru sic, șic   declinări

SIC1 adv. Cuvânt care înseamnă „așa”, scris, de obicei între paranteze (adesea urmat de semnul exclamării) și folosit ca indicație pentru ca cititorii să știe că o greșeală dintr-un text reprodus aparține originalului, adică autorului respectiv, și nu comentatorului. – Cuv. lat.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

SIC2 interj. v. sâc.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

SIC adv. Cuvânt (care se pune de obicei între paranteze într-un text citat) pentru a arăta că e întocmai după original, cu greșeala sau cu ciudățenia sa. [< lat. sic – așa, întocmai].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SIC adv. (între paranteze într-un text citat) întocmai după original. (< lat. sic)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sic s.n. (reg.) pământ care conține calcar sau silitră.
Sursa: DAR | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

sic (-curi), s. n. (Înv.) Foiță de alamă, paietă. Mag. sík (Tiktin; Gáldi, Dict., 158), cf. sb., slov., ceh. sik.Der. șicui, vb. (înv., a auri, a acoperi cu aur).
Sursa: DER | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

sic (întocmai) adv.
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC1 s. n. Eleganță, distincție, bun-gust (în îmbrăcăminte, în atitudini). ◊ (Adjectival) O femeie șic. ◊ (Adverbial) Se îmbracă șic. ♦ Lucru care amuză, care are haz. – Din fr. chic.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC2, șicuri, s. n. Fiecare dintre micile foițe de metal lucios care se aplică drept podoabă pe unele haine femeiești; fluture, paietă. – Din scr. šik, magh. sik.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC1 n. 1) Eleganță dezinvoltă, bazată pe un gust ales. 2) Rafinament spiritual; lucru amuzant. /<fr. chic
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC2 adj. 1) Care vădește un gust rafinat; extrem de elegant. Rochie ~. 2) Care satisface gusturile unei persoane; în conformitate cu gusturile cuiva. O fată ~. /<fr. chic
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC3 ~uri n. Placă mică de metal lucios, care se aplică pe unele haine ca podoabă; paietă, fluture. /<sb. šik, ung. sik
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC s.n. (Argotic) Eleganță, distincție, gust. ♦ Lucru care amuză. [< fr. chic].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC I. s. n. eleganță, distincție, bun gust. ◊ lucru care amuză. II. adj. inv. elegant, distins, cu gust. (< fr. chic)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC adj. v. ales, distins, elegant, fin, rafinat, select, stilat, subtil.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘIC s. v. bun-gust, distincție, eleganță, fluturaș, fluture, paietă, poleială, rafinament, staniol.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șic s. n.1. Distincție, eleganță. – 2. (Adj. invar.) Elegant. Fr. chic.
Sursa: DER | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

șic adj. invar.
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șic (eleganță) s. n.
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șic (poleială, paietă) s. n., pl. șícuri
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

HOC VOLO, SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau, așa poruncesc; voința mea să țină loc de rațiune – Iuvenal, „Satirae”, VI, 223. Expresie a unei încăpățânări arbitrare.
Sursa: DE | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MACTE, NOVA VIRTUTE, PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slavă ție, copile, pentru noua ta faptă de vitejie, așa se ajunge la stele – Vergiliu, „Eneida”, IX, 641. Cuvinte de îmbărbătare pe care Apolo le adresează lui Ascanius, în războiul troienilor cu latinii. P. ext. Îndemn la o acțiune hotărâte, ieșită din comun.
Sursa: DE | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SIC TRANSIT GLORIA MUNDI (lat.) așa trece gloria lumii – Thomas à Kempis, „Imitatio Christi”, I, 3,6. Cuvinte adresate unui nou papă, la alegerea sa. Textul original: „O quam cito transit gloria mundi” („O, ce repede trece gloria lumii”).
Sursa: DE | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink