*sibilín, -ă adj. (lat. sibyllinus). De sibilă: furiĭ sibiline. Cărțĭ sibiline, cărțĭ pe care sibila de la Cumae le-a adus luĭ Tarchiniŭ Superbu, care cuprindeaŭ destinele poporuluĭ roman și pe care preuțiĭ romanĭ le consultaŭ cînd țara era în pericul. Aŭ ars într’un incediŭ cu un an în ainte de dictatura luĭ Sula.