Definiția cu ID-ul 842523:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SIBILANT, -Ă, sibilante, adj. (în sintagmele) Consoană sibilantă sau sunet sibilant (și substantivat, f.) = consoană articulată prin apropierea vârfului limbii de alveola superioară; consoană șuierătoare sau siflantă. – Din fr. sibilant.