*sédiŭ n. (format după a-sediŭ; fr. siege, it. seggio, din răd. sed, ca și șed, ședință, rezidență). Rezidentă, scaun, domiciliŭ, locu obișnuit de adunare al uneĭ societățĭ, al unuĭ tribunal, al unuĭ guvern ș.a. Fig. Centru: sediu holereĭ e în India, creĭeru e sediu cugetăriĭ.