Definiția cu ID-ul 1249388:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCĂRĂNDĂVITURĂ s. f. (Mold.) Scîrbă, greață. A nebunului bolbăiturâ șie ură, iară altora scărăndăvitură este. CANTEMIR, IST., apud TDRG. Etimologie: scărăndăvi + suf. -tură. Vezi și scarandivi, scarandivire, scărăndăvicios, scărăndăvos. Cf. scarandivire.