scăpărare sf [At: EMINESCU, N. 124 / Pl: ~rări / E: scăpăra¹] 1 Lovire a cremenei cu amnarul și producere de scântei (pentru a aprinde ceva) sau frecare între ele a unor (părți) de ustensile de aprins focul. 2 (Pex) Scânteie, flacără produse prin scăpărare (1) Si: scăpărat¹ (1). 3 (Pgn) Lovire a două corpuri dure și emitere de scântei. 4 (Pex) Scânteie, flacără produse prin scăpărare (3) Si: (rar) scapăr (3). 5 Lumină puțin intensă (și intermitentă) ca o scânteie (7) Vz licăr, licărire, lucire. 6 Lumină vie, strălucitoare Si: sclipire (2), (rar) scăpărat (3), (înv) scăpărătură (2). 7 (Pop) Fulgerare (1). 8-9 (Nob) (Lumina produsă de un) licurici. 10 Strălucire specifică, vie, a ochilor, a privirii, care trădează un sentiment puternic, o senzație intensă Si: scânteiere (5). 11 (Fig) Apariție bruscă ori manifestare fulgerătoare (și de scurtă durată) a unei idei, a unei imagini, a unui sentiment, a unei senzații etc. Si: scăpărat (5) 12 (Pex) Idee, imagine, sentiment, senzație care apar ori se manifestă brusc, fulgerător (și pentru scurt timp) Si: (rar) scăpărat (6).