scurmătură sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ri / E: scurma + -ătură] 1 (Rar) Scurmare (1). 2 (Ccr) Groapă sau gaură (superficială) făcută prin scurmare (1) Si: (reg) scorbură (13). 3 (Ccr; în descântece) Pământ, țărână răscolită de un animal, de o pasăre prin scurmare. 4 (Rar) Zgomot provocat de scurmarea pământului (cu ghearele).