sculptare sf [At: POLIZU / V: (înv) ~pare / E: sculpta] 1 Prelucrare prin cioplire, scobire, modelare, gravare (cu unelte speciale) a unor materiale dure, plastice, obiecte ori suprafața unor asemenea materiale sau obiecte, pentru a împodobi cu sculpturi (1), cu ornamente, cu forme sculpturale Si: (rar) scobire¹, sculptat (1). 2 Cioplire (4). 3 Erodare (1).

SCULPTARE s. f. Acțiunea de a sculpta; cioplire, modelare, gravare de imagini artistice cu trei dimensiuni reale.

SCULPTARE s.f. Acțiunea de a sculpta și rezultatul ei; sculptat. [< sculpta].

sculpa v vz sculpta

sculpare sf vz sculptare

sculpi v vz sculpta

sculpta vt [At: ASACHI, S. L. II, 86 / V: (înv) ~lpa, ~lpi / Pzi: ~tez / E: fr sculpter] 1 (C. i. materiale dure, plastice, obiecte ori suprafața unor asemenea materiale sau obiecte) A prelucra prin cioplire, scobire, modelare, gravare (cu unelte speciale) pentru a împodobi cu sculpturi (1), cu ornamente, cu forme sculpturale Si: (rar) a scobi¹. 2 A ciopli (5). 3 (Rar; d. ape; c. i. forme de relief) A eroda (1). 4 (C. i. figuri, imagini, modele, ornamente etc. artistice) A reproduce plastic, în trei dimensiuni sau în relief, prelucrând prin cioplire, scobire, modelare, gravare (cu unelte speciale) un material dur Si: (rar) a scobi¹. 5 (C. i. opere de artă) A realiza prin mijloace specifice sculpturii.

SCULPSIT, presc. Sc^t. (lat.) = A sculptat. Se pune sub reproducerile de sculpturi: Sc^t. Canova.

SCULPTA, sculptez, vb. I. Tranz. A reda în trei dimensiuni o figură, o imagine etc., modelînd o substanță plastică (argilă, ceară) sau cioplind o materie dură (lemn, marmură, fildeș). Uscată și dreaptă, ca sculptată dintr-un lemn străvechi, așa era mătușa. ANGHEL, PR. 5. Pe antice monumente, am văzut ades sculptate Acvila ce poartă crucea, zimbru țării-nvecinate. ALEXANDRESCU, M. 161.

SCULPTA vb. I. tr. A reproduce plastic în relief o figură, o imagine artistică etc., cioplind un material dur sau modelînd o substanță plastică. [< fr. sculpter, cf. it. scolpire, lat. sculpere].

SCULPTA vb. tr. a reproduce plastic în relief o figură, o imagine artistică etc., cioplind un material dur sau modelând o substanță plastică. (< fr. sculpter)

A SCULPTA ~ez 1. tranz. 1) (imagini artistice) A crea prin cioplirea sau modelarea unui material (lemn, piatră etc.). 2) A împodobi cu sculpturi. ~ mobila. 2. intranz. A practica sculptura. [Sil. sculp-ta] /<fr. sculpter

sculptà v. a săpa cu dalta așa ca să reproducă o figură, un ornament (în piatră, lemn, metal): a sculpta un bust.

*sculptéz v. tr. (fr. sculpter, d. lat. scúlpere, sculptum, rudă cu vgr. glýpho. V. gliptic). Cĭoplesc cu dalta peatra (maĭ ales marmura) saŭ și lemnu ca să reproduc un om, un animal sau un ornament: a sculpta bustu cuĭva. V. gravez.

sculptare (desp. sculp-ta-) s. f., g.-d. art. sculptării

sculptare (sculp-ta-) s. f., g.-d. art. sculptării

sculptare s. f., g.-d. art. sculptării; pl. sculptări

sculpta (a ~) (desp. sculp-ta) vb., ind. prez. 1 sg. sculptez, 3 sculptează; conj. prez. 1 sg. să sculptez, 3 să sculpteze

sculpta (a ~) (sculp-ta) vb., ind. prez. 3 sculptează

sculpta vb. (sil. sculp-), ind. prez. 1 sg. sculptez, 3 sg. și pl. sculptează; conj. prez. 3 sg. și pl. sculpteze

SCULPTARE s. 1. cioplire, cioplit, modelare, săpare, săpat, sculptat, tăiat, tăiere, (înv.) săpătură. (~ unui bloc de marmură.) 2. modelare. (ă unui bust.)

SCULPTARE s. cioplire, cioplit, săpare, săpat, sculptat, tăiat, tăiere, (înv.) săpătură. (~ unui bloc de marmură.)

SCULPTA vb. 1. a ciopli, a săpa, a tăia, (rar) a scobi, (Transilv. și Maram.) a sferdi. (A ~ în piatră un bust.) 2. a modela. (A ~ marmura.)

SCULPTA vb. 1. a ciopli, a săpa, a tăia, (rar) a scobi, (Transilv. și Maram.) a sferdi. (~ în piatră un bust.) 2. a modela. (A ~ marmura.)