SCRUTÁRE, scrutări, s. f. Acțiunea de a scruta și rezultatul ei; cercetare amănunțită; analiză minuțioasă, observare. – V. scruta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de anonim | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRUTÁRE s. v. examinare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scrutáre s. f., g.-d. art. scrutării; pl. scrutări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRUTÁ, scrutéz, vb. I. Tranz. A privi cercetător, atent; a căuta să pătrundă cu privirea; a examina în amănunt. ♦ Fig. A pătrunde cu mintea, a analiza, a cerceta atent. – Din fr. scruter, lat. scrutari.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A SCRUTÁ ~éz tranz. 1) A privi pătrunzător; a cerceta atent cu privirea. 2) fig. A analiza amănunțit (pentru a pătrunde în esența lucrurilor). ~ cu mintea. /<fr. scruter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRUTÁ vb. I. tr. A cerceta, a privi atent, iscoditor; a examina. ♦ (Fig.) A cerceta, a analiza minuțios, amănunțit. [< fr. scruter, it. scrutare < lat. scrutaro].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRUTÁ vb. tr. a cerceta, a privi atent, iscoditor; a examina. ◊ (fig.) a cerceta, a analiza minuțios, atent. (< fr. scruter, lat. scrutari)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRUTÁ vb. 1. v. privi. 2. a iscodi, (fig.) a scormoni, a sfredeli, a străpunge. (Îl ~ cu privirea.) 3. v. examina.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scrutá vb., ind. prez. 1 sg. scrutéz, 3 sg. și pl. scruteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink