scobar² sn [At: ALR II 6695/365 / Pl: ~e / E: scoabă + -ar] 1 (Reg) Unealtă formată dintr-un cilindru tăios de oțel, fixat pe un mâner de lemn, folosită în dogărie, pentru curățarea și netezirea interiorului vaselor mici de lemn Si: (reg) zgârci. 2 Capră alcătuită dintr-o bucată de lemn rezemată pe patru picioare și echipată cu dinți de lemn, între care se fixează 8-10 șindrile în vederea executării ulucelor, folosită în industria țărănească.