SCHIMBARE s. 1. înlocuire, schimb, (înv.) mutare. (~ unei piese uzate.) 2. preschimbare. (~ banilor.) 3. înlocuire. (~ cuiva în funcție.) 4. primeneală, primenire, primenit, schimbat. (~ așternuturilor.) 5. mutare, (înv.) schimbătură. (~ bazei de plecare.) 6. abatere, deviație, deviere, îndepărtare, mutare. (~ cursului unei ape.) 7. deplasare, mutare. (~ accentului pe vocala următoare a cuvîntului.) 8. împărtășire. (~ unor impresii cu cineva.) 9. devenire, dezvoltare, evoluție, modificare, prefacere, transformare. (Procesul ~.) 10. metamorfozare, metamorfoză, modificare, prefacere, preschimbare, transformare, (rar) strămutare, (înv. și pop.) mutare, prefăcătură, schimbătură, (reg.) străformare, (înv.) modificație, preobrajenie, strămutătură, transformație, (fig.) răsturnare. (A suferit o adîncă ~.) 11. (BIS.) schimbarea la față = preobrajenie. 12. modificare, prefacere, prelucrare, refacere, transformare. (~ unui text.) 13. modificare, reformare. (~ ortografiei.) 14. (FON.) modificare, prefacere, transformare, tratament. (~ labialelor.) 15. (FON.) modificare, prefacere, transformare, trecere. (~ lui „l” intervocalic în „r” în elementele românești de origine latină.) 16. modificare, variație. (~ temperaturii.) 17. inovație, noutate, prefacere. (A introdus unele ~i.) 18. fluctuație, instabilitate, (fig.) oscilație. (~ la cursul bursei.)