SCARIFICA, scarific, vb. I. Tranz. 1. A afîna pămîntul cu ajutorul scarificatorului, cu scopul de a asigura pătrunderea aerului la rădăcina plantelor. 2. A disloca și a scormoni suprafața unui teren sau a unei șosele în refacere, pentru a ușura săparea și efectuarea altor operații sau pentru a asigura o bună legătură între materialul nou și cel vechi. 3. A cresta superficial pielea, pentru a provoca o ușoară sîngerare locală sau pentru a introduce o substanță terapeutică (vaccin sau medicament).