2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SASTISIT, -Ă, sastisiți, -te, adj. (Înv.) Tulburat, zăpăcit. ♦ Plictisit, sătul. – V. sastisi.

SASTISIT, -Ă, sastisiți, -te, adj. (Înv.) Tulburat, zăpăcit. ♦ Plictisit, sătul. – V. sastisi.

sastisit, ~ă a [At: BELDIMAN, E. 100/2 / V: (rar) sastit[1] / Pl: ~iți, ~e / E: sastisi] 1 (Înv; fam) Tulburat. 2 Care trădează tulburare, dezorientare, emoție. 3 (Fam) Plictisit. 4 Care exprimă plictiseală.

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: sasistit LauraGellner

SASTISIT, -Ă, sastisiți, -te, adj. (Grecism învechit) 1. Zăpăcit, fîstîcit; tulburat. Salutînd în toate părțile sastisiți, neștiind ce să facă cu mîinile. VLAHUȚĂ, O. A. III 167. Nu acum, că-s prea sastisită... Altă dată... ALECSANDRI, T. 811. ♦ Spăsit. [Adela] complectează textul, luîndu-și o figură sastisită și făcîndu-și o cruce mare, cu o grăbită aplecare a bustului înainte. IBRĂILEANU, A. 64. 2. Plictisit. Erau doi dobrogeni sastisiți, care se uitau pe păreți. SADOVEANU, O. L. 238. Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, ne întrerupea sastisit Pirgu. M. I. CARAGIALE, C. 56.

SASTISI, sastisesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) tulbura, a (se) zăpăci. ♦ A (se) plictisi, a (se) sătura. – Din ngr. sástisa (aor. lui sastizo).

sasistit[1], a vz sastisit

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: sastit LauraGellner

sastisi vtr [At: ODOBESCU, S. III, 218 / V: (înv) savdisi / Pzi: ~sesc / E: ngr ἐσάτισα] 1-2 (Înv) A (se) tulbura. 3-4 (Înv) A (se) zăpăci. 5-6 (Fam) A (se) plictisi. 7-8 (Fam) A (se) sătura (6-7).

SASTISI, sastisesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Grecism înv.) A (se) tulbura, a (se) zăpăci. ♦ A (se) plictisi, a (se) sătura. – Din ngr. sástisa (aor. lui sastizo).

SASTISI, sastisesc, vb. IV. Refl. 1. (Grecism învechit) A se tulbura, a se zăpăci, a se fîstîci, a se emoționa, a se intimida. Copila, sastisită de-atîta lume străină l-a apucat de pulpana jachetei... gata să plîngă. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. Ce vă sastisiți?... Vă iubiți?... Să vă fie de bine. ALECSANDRI, T. I 144. ♦ Tranz. A tulbura, a deranja. Blajina localnică stăpînire ne-a îngăduit să trăim ca în sînul lui Avram, fără de a ne mai sastisi cu statistice iscodiri. ODOBESCU, S. III 218. 2. A se plictisi, a fi sătul de ceva. ◊ Tranz. L-au sastisit politicianii tîmpiți. REBREANU, R. I 183.

sastisì v. Mold. a-și pierde cumpătul, a se ului: nu mă sastisesc nicidecum AL. [Gr. mod. SASTÍZO, a se turbura, prin mijlocirea aoristului].

sastisésc v. tr. (ngr. sastizo, aor. sástisa). Fam. Rar. Turbur, emoționez. V. refl. Balș rămîne în uimire, amețit și sastisit (Beld. 3519). V. sinchisesc, sistisesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sastisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sastisesc, imperf. 1 sastiseam; conj. prez. 1 sg. să sastisesc, 3 să sastisească

sastisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sastisesc, imperf. 3 sg. sastisea; conj. prez. 3 să sastisească

sastisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sastisesc, imperf. 3 sg. sastisea; conj. prez. 3 sg. și pl. sastisească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SASTISIT adj. v. derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, plictisit, sătul, săturat, scârbit, zăpăcit.

sastisit adj. v. DERUTAT. DESCUMPĂNIT. DEZORIENTAT. ÎNCURCAT. NEDUMERIT. PERPLEX. PLICTISIT. SĂTUL. SĂTURAT. SCÎRBIT. ZĂPĂCIT.

SASTISI vb. v. plictisi, sătura, urî.

sastisi vb. v. PLICTISI. SĂTURA. URÎ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sastisi (sastisesc, sastisit), vb. – A năuci, a buimăci. Ngr. σαστίζω, aorist σαστίσω „a surprinde” (Cihac, II, 695; Gáldi 247), cf. alb. šastis.

Intrare: sastisit
sastisit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sastisit
  • sastisitul
  • sastisitu‑
  • sastisi
  • sastisita
plural
  • sastisiți
  • sastisiții
  • sastisite
  • sastisitele
genitiv-dativ singular
  • sastisit
  • sastisitului
  • sastisite
  • sastisitei
plural
  • sastisiți
  • sastisiților
  • sastisite
  • sastisitelor
vocativ singular
plural
sasistit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sastisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sastisi
  • sastisire
  • sastisit
  • sastisitu‑
  • sastisind
  • sastisindu‑
singular plural
  • sastisește
  • sastisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sastisesc
(să)
  • sastisesc
  • sastiseam
  • sastisii
  • sastisisem
a II-a (tu)
  • sastisești
(să)
  • sastisești
  • sastiseai
  • sastisiși
  • sastisiseși
a III-a (el, ea)
  • sastisește
(să)
  • sastisească
  • sastisea
  • sastisi
  • sastisise
plural I (noi)
  • sastisim
(să)
  • sastisim
  • sastiseam
  • sastisirăm
  • sastisiserăm
  • sastisisem
a II-a (voi)
  • sastisiți
(să)
  • sastisiți
  • sastiseați
  • sastisirăți
  • sastisiserăți
  • sastisiseți
a III-a (ei, ele)
  • sastisesc
(să)
  • sastisească
  • sastiseau
  • sastisi
  • sastisiseră
savdisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sastisit, sastisiadjectiv

  • 1. învechit Fâstâcit, tulburat, zăpăcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Salutînd în toate părțile sastisiți, neștiind ce să facă cu mîinile. VLAHUȚĂ, O. A. III 167. DLRLC
    • format_quote Nu acum, că-s prea sastisită... Altă dată... ALECSANDRI, T. 811. DLRLC
    • 1.1. Spăsit. DLRLC
      sinonime: spăsit
      • format_quote [Adela] complectează textul, luîndu-și o figură sastisită și făcîndu-și o cruce mare, cu o grăbită aplecare a bustului înainte. IBRĂILEANU, A. 64. DLRLC
    • 1.2. Plictisit, sătul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Erau doi dobrogeni sastisiți, care se uitau pe păreți. SADOVEANU, O. L. 238. DLRLC
      • format_quote Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, ne întrerupea sastisit Pirgu. M. I. CARAGIALE, C. 56. DLRLC
etimologie:
  • vezi sastisi DEX '98 DEX '09

sastisi, sastisescverb

  • 1. învechit A (se) tulbura, a (se) zăpăci. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Copila, sastisită de-atîta lume străină l-a apucat de pulpana jachetei... gata să plîngă. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. DLRLC
    • format_quote Ce vă sastisiți?... Vă iubiți?... Să vă fie de bine. ALECSANDRI, T. I 144. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv Deranja. DLRLC
      sinonime: deranja
      • format_quote Blajina localnică stăpînire ne-a îngăduit să trăim ca în sînul lui Avram, fără de a ne mai sastisi cu statistice iscodiri. ODOBESCU, S. III 218. DLRLC
    • 1.2. A (se) plictisi, a (se) sătura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote L-au sastisit politicianii tîmpiți. REBREANU, R. I 183. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.