2 intrări
19 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SASTISIT, -Ă, sastisiți, -te, adj. (Înv.) Tulburat, zăpăcit. ♦ Plictisit, sătul. – V. sastisi.
SASTISIT, -Ă, sastisiți, -te, adj. (Înv.) Tulburat, zăpăcit. ♦ Plictisit, sătul. – V. sastisi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sastisit, ~ă a [At: BELDIMAN, E. 100/2 / V: (rar) sastit[1] / Pl: ~iți, ~e / E: sastisi] 1 (Înv; fam) Tulburat. 2 Care trădează tulburare, dezorientare, emoție. 3 (Fam) Plictisit. 4 Care exprimă plictiseală.
- Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: sasistit — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SASTISIT, -Ă, sastisiți, -te, adj. (Grecism învechit) 1. Zăpăcit, fîstîcit; tulburat. Salutînd în toate părțile sastisiți, neștiind ce să facă cu mîinile. VLAHUȚĂ, O. A. III 167. Nu acum, că-s prea sastisită... Altă dată... ALECSANDRI, T. 811. ♦ Spăsit. [Adela] complectează textul, luîndu-și o figură sastisită și făcîndu-și o cruce mare, cu o grăbită aplecare a bustului înainte. IBRĂILEANU, A. 64. 2. Plictisit. Erau doi dobrogeni sastisiți, care se uitau pe păreți. SADOVEANU, O. L. 238. Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, ne întrerupea sastisit Pirgu. M. I. CARAGIALE, C. 56.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SASTISI, sastisesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) tulbura, a (se) zăpăci. ♦ A (se) plictisi, a (se) sătura. – Din ngr. sástisa (aor. lui sastizo).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sasistit[1], ~ă a vz sastisit
- În definiția principală, această variantă este tipărită: sastit — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sastisi vtr [At: ODOBESCU, S. III, 218 / V: (înv) savdisi / Pzi: ~sesc / E: ngr ἐσάτισα] 1-2 (Înv) A (se) tulbura. 3-4 (Înv) A (se) zăpăci. 5-6 (Fam) A (se) plictisi. 7-8 (Fam) A (se) sătura (6-7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
savdisi v vz sastisi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SASTISI, sastisesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Grecism înv.) A (se) tulbura, a (se) zăpăci. ♦ A (se) plictisi, a (se) sătura. – Din ngr. sástisa (aor. lui sastizo).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SASTISI, sastisesc, vb. IV. Refl. 1. (Grecism învechit) A se tulbura, a se zăpăci, a se fîstîci, a se emoționa, a se intimida. Copila, sastisită de-atîta lume străină l-a apucat de pulpana jachetei... gata să plîngă. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. Ce vă sastisiți?... Vă iubiți?... Să vă fie de bine. ALECSANDRI, T. I 144. ♦ Tranz. A tulbura, a deranja. Blajina localnică stăpînire ne-a îngăduit să trăim ca în sînul lui Avram, fără de a ne mai sastisi cu statistice iscodiri. ODOBESCU, S. III 218. 2. A se plictisi, a fi sătul de ceva. ◊ Tranz. L-au sastisit politicianii tîmpiți. REBREANU, R. I 183.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sastisì v. Mold. a-și pierde cumpătul, a se ului: nu mă sastisesc nicidecum AL. [Gr. mod. SASTÍZO, a se turbura, prin mijlocirea aoristului].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sastisésc v. tr. (ngr. sastizo, aor. sástisa). Fam. Rar. Turbur, emoționez. V. refl. Balș rămîne în uimire, amețit și sastisit (Beld. 3519). V. sinchisesc, sistisesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sastisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sastisesc, imperf. 1 sastiseam; conj. prez. 1 sg. să sastisesc, 3 să sastisească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sastisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sastisesc, imperf. 3 sg. sastisea; conj. prez. 3 să sastisească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sastisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sastisesc, imperf. 3 sg. sastisea; conj. prez. 3 sg. și pl. sastisească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SASTISIT adj. v. derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, plictisit, sătul, săturat, scârbit, zăpăcit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sastisit adj. v. DERUTAT. DESCUMPĂNIT. DEZORIENTAT. ÎNCURCAT. NEDUMERIT. PERPLEX. PLICTISIT. SĂTUL. SĂTURAT. SCÎRBIT. ZĂPĂCIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SASTISI vb. v. plictisi, sătura, urî.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sastisi vb. v. PLICTISI. SĂTURA. URÎ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sastisi (sastisesc, sastisit), vb. – A năuci, a buimăci. Ngr. σαστίζω, aorist σαστίσω „a surprinde” (Cihac, II, 695; Gáldi 247), cf. alb. šastis.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
sastisit, sastisităadjectiv
-
- Salutînd în toate părțile sastisiți, neștiind ce să facă cu mîinile. VLAHUȚĂ, O. A. III 167. DLRLC
- Nu acum, că-s prea sastisită... Altă dată... ALECSANDRI, T. 811. DLRLC
- 1.1. Spăsit. DLRLCsinonime: spăsit
- [Adela] complectează textul, luîndu-și o figură sastisită și făcîndu-și o cruce mare, cu o grăbită aplecare a bustului înainte. IBRĂILEANU, A. 64. DLRLC
-
-
- Erau doi dobrogeni sastisiți, care se uitau pe păreți. SADOVEANU, O. L. 238. DLRLC
- Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, ne întrerupea sastisit Pirgu. M. I. CARAGIALE, C. 56. DLRLC
-
-
etimologie:
- sastisi DEX '98 DEX '09
sastisi, sastisescverb
-
- Copila, sastisită de-atîta lume străină l-a apucat de pulpana jachetei... gata să plîngă. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. DLRLC
- Ce vă sastisiți?... Vă iubiți?... Să vă fie de bine. ALECSANDRI, T. I 144. DLRLC
- 1.1. Deranja. DLRLCsinonime: deranja
- Blajina localnică stăpînire ne-a îngăduit să trăim ca în sînul lui Avram, fără de a ne mai sastisi cu statistice iscodiri. ODOBESCU, S. III 218. DLRLC
-
-
- L-au sastisit politicianii tîmpiți. REBREANU, R. I 183. DLRLC
-
-
etimologie:
- sástisa (aoristul lui sastizo). DEX '09 DEX '98