saramurare sf [At: ENC. AGR. IV, 422 / Pl: ~rări / E: saramura] 1 Introducere în saramură (1) sau injectare cu saramură a alimentelor pentru a le conserva. Si: murare. 2 Ținere în saramură (1) a pieilor de animale înainte de tăbăcire. 3 Tratare cu fungicide a semințelor de cereale înainte de semănare, pentru combaterea unor boli. 4 (Reg) ; Stropire a viței de vie cu substanțe toxice pentru distrugerea dăunătorilor.