SAC. Subst. Sac, săculeț (dim.), săcușor, săcotei (rar), săcuieț (rar), săcăteu (reg.), săculteț (reg.), săcoi (augm.), tăbuieț (reg.), tăbîltoc (reg.); țuhal (reg.); tăfîlcă (reg.); sedilă. Traistă, trăistuță (dim.), trăistică, trăistioară (pop.), straiță (reg.), săcui (reg.), tăgîrță (reg.), desagă, desăguță (dim.), desăgel (pop.), desăgior (pop.); raniță, borneu (înv. și reg.), rucsac; tașcă, tășcuță (dim.), tășculiță, tășulă (reg.), tășulcă (reg.), tecșilă (reg.); sacoșă. Tolbă, cucură (înv.). Vb. A pune (a băga) în sac, a pune în traistă; a umple sacul; a căra în sac, a duce (a căra) în traistă. V. recipient.