rășinar, rășinari, s.m. – Persoană care se ocupă cu extracția și vânzarea rășinei. ♦ (onom.) Rășinari, poreclă pentru locuitorii din Budești (Papahagi, 1925; ALRRM, 1969; Bilțiu-Dăncuș, 2005; AER, 2010): „pentru că vindeau rășină pentru tămâie”; „budeștenii îs rășinari, dipce i multă rășină, acolo-s mulți braz” (Papahagi, 1925: 315-316). – Din rășină (< lat. resina) + suf. -ar (DEX, MDA).