2 intrări
20 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂSPICARE, răspicări, s. f. (Înv.) Faptul de a răspica. – V. răspica.
RĂSPICARE, răspicări, s. f. (Înv.) Faptul de a răspica. – V. răspica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
răspicare sf [At: DRLU / V: res~ / Pl: ~cări / E: răspica] 1 Analiză profundă. 2 Explicare în mod limpede. 3 Pronunțare clară și lămurită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂSPICARE, răspicări, s. f. (Rar) Faptul de a răspica; pătrundere, analiză. Dar nu aceste accente ne dau dreptul a asemăna pe doi poeți, ci numai răspicarea naturii intime a sentimentelor poetului. IONESCU-RION, C. 70.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂSPICA, răspic, vb. I. Tranz. (Înv.) 1. (Rar) A străbate, a despica. ♦ Fig. A analiza. 2. A rosti, a pronunța clar, lămurit, limpede. ♦ A explica cu claritate. – Pref. răs- + [des]pica.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răspica vt [At: ȘINCAI, HR. I, 246/13 / V: res~ / Pzi: răspic / E: răs- + (des)pica] 1 (Înv) A despica (1). 2 (Fig) A cerceta îndeaproape. 3 (Înv) A desface un obiect îndoit. 4 A pronunța clar și lămurit. 5 A explica limpede. 6 A preciza.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
respica v vz răspica
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
respicare sf vz răspicare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂSPICA, răspic, vb. I. Tranz. (Înv.) 1. (Rar) A străbate, a despica. ♦ Fig. A analiza. 2. A rosti, a pronunța clar, lămurit, limpede. ♦ A explica cu claritate. – Răs- + [des]pica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
RĂSPICA, răspic, vb. I. Tranz. (Învechit și arhaizant) 1. A străbate, a despica. Privesc mîndrul vultur... Cum falnic răspică a soarelui rază. DONICI, la TDRG. ◊ (Poetic) De-ai fi ca mine tînăr și de-ai iubi, în fine... numai atunci mi-ai putea spune Că tu răspici cu mintea cumplitele furtune Ce-n pieptu-mi se ridică. MACEDONSKI, O. II 150. ♦ Fig. A analiza. A răspica și a pătrunde cu de-amăruntul toate răsfățările de stil ale unui autor... este mai tot așa de anevoie. ODOBESCU, S. II 484. 2. A rosti, a spune, a pronunța lămurit, deslușit. Nici brațele să le ridic Eu n-am avut puterea Și nici cuvinte să răspic: Și mă-ngrozea durerea. COȘBUC, P. II 268. ◊ (Metaforic) Frumos cînt-o turturică, Ea din grai așa-mi răspică: Ian ieși, mîndro, pînă-n poartă, De vezi dorul cum mă poartă. HODOȘ, P. P. 39. ♦ A explica limpede. Această credință a romînilor se află răspicată chiar și în unele poezii poporane. MARIAN, O. I 20.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A RĂSPICA răspic tranz. înv. 1) A rosti deslușit, clar. 2) (un spațiu) A despica în două părți. /răs- + (des)pica
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răspíc, a -á v. tr. (ră- și spic din despic. Cp. cu it. spiccare le parole, a răspica cuvintele). Vechĭ. Despic. Azĭ. Est. Pronunț lămurit: a răspica cuvintele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răspicare s. f., g.-d. art. răspicării; pl. răspicări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răspica (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. răspic, 2 sg. răspici, 3 răspică; conj. prez. 1 sg. să răspic, 3 să răspice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răspica (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 răspică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răspica vb., ind. prez. 1 sg. răspic, 3 sg. și pl. răspică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂSPICARE s. v. analizare, analiză, cercetare, clarificare, deslușire, dezlegare, elucidare, examen, examinare, explicare, explicație, investigare, investigație, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, studiere, studiu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răspicare s. v. ANALIZARE. ANALIZĂ. CERCETARE. CLARIFICARE. DESLUȘIRE. DEZLEGARE. ELUCIDARE. EXAMEN. EXAMINARE. EXPLICARE. EXPLICAȚIE. INVESTIGARE. INVESTIGAȚIE. LĂMURIRE. LIMPEZIRE. PRECIZARE. REZOLVARE. SOLUȚIE. SOLUȚIONARE. STUDIERE. STUDIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂSPICA vb. v. clarifica, defini, descurca, desface, desluși, despături, determina, dezdoi, elucida, explica, lămuri, limpezi, preciza, stabili.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răspica vb. v. CLARIFICA. DEFINI. DESCURCA. DESFACE. DESLUȘI. DESPĂTURI. DETERMINA. DEZDOI. ELUCIDA. EXPLICA. LĂMURI. LIMPEZI. PRECIZA. STABILI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
răspica (răspic, răspicat), vb. – 1. (Înv.) A crăpa, a despica. – 2. A separa, a pronunța deslușit, a silabisi. De la despica cu schimb de pref. (Pușcariu 524; Tiktin). După părerea puțin sigură a lui Tiktin, sensul 2 ar fi un împrumut făcut din it. spiccare. – Der. răspicat, adv. (clar).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT10) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
răspicare, răspicărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a răspica. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: analiză pătrundere
- Dar nu aceste accente ne dau dreptul a asemăna pe doi poeți, ci numai răspicarea naturii intime a sentimentelor poetului. IONESCU-RION, C. 70. DLRLC
-
etimologie:
- răspica DEX '98 DEX '09
răspica, răspicverb
-
- Privesc mîndrul vultur... Cum falnic răspică a soarelui rază. DONICI, la TDRG. DLRLC
- De-ai fi ca mine tînăr și de-ai iubi, în fine... numai atunci mi-ai putea spune Că tu răspici cu mintea cumplitele furtune Ce-n pieptu-mi se ridică. MACEDONSKI, O. II 150. DLRLC
- 1.1. Analiza. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: analiza
- A răspica și a pătrunde cu de-amăruntul toate răsfățările de stil ale unui autor... este mai tot așa de anevoie. ODOBESCU, S. II 484. DLRLC
-
-
- 2. A rosti, a pronunța clar, lămurit, limpede. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nici brațele să le ridic Eu n-am avut puterea Și nici cuvinte să răspic: Și mă-ngrozea durerea. COȘBUC, P. II 268. DLRLC
- Frumos cînt-o turturică, Ea din grai așa-mi răspică: Ian ieși, mîndro, pînă-n poartă, De vezi dorul cum mă poartă. HODOȘ, P. P. 39. DLRLC
- 2.1. A explica cu claritate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Această credință a romînilor se află răspicată chiar și în unele poezii poporane. MARIAN, O. I 20. DLRLC
-
-
etimologie:
- Prefix răs- + [des]pica. DEX '09