răposa [At: PSALT. 104 / V: (îrg) ~păusa, rep~, (înv) ~pausa (Pzi: răpaus), ~păo~, ~poasa (Pzi: răpaos), ~oosa, ~ousa, (reg) ~orsa / Pzi: ~sez / E: ml repausare] 1-2 vri (Înv) A se odihni (după o muncă) după un drum etc.) 3 vt (Înv) A oferi cuiva odihnă. 4 vt (Pex) A găzdui pe cineva. 5 vt (Înv) A avea liniște, tihnă (din partea cuiva). 6 vi (Asr; mai ales în limbajul bisericesc; udp „în” „întru”, „către” „pe” etc.) A muri. 7 vt (Înv) A da cuiva odihnă veșnică Si: a odihni. 8 vi (D. duh, suflet) A se îndrepta asupra cuiva. 9 vi (D. duh, suflet) A se coborî (1). 10 vr (Îvr) A se sprijini.