14 definiții pentru răbufneală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂBUFNEALĂ, răbufneli, s. f. Răbufnire. ♦ Suflu puternic; izbucnire. – Răbufni + suf. -eală.

RĂBUFNEALĂ, răbufneli, s. f. Răbufnire. ♦ Suflu puternic; izbucnire. – Răbufni + suf. -eală.

răbufnea sf [At: LB / V: (reg) ~une~, răzbufn~, răzbugn~, răzbun~, rebuvn~ / Pl: ~eli / E: răbufni + -eală] 1 Zgomot surd și puternic Si: bufnitură, răbufnire (1). 2 Suflu puternic (de vânt), însoțit de un zgomot surd. 3 (Fig) Manifestare violentă a unui sentiment Si: izbucnire. 4 (Reg) Fermentație (1). 5 (Reg; îf răbuneală) Caimac (1) pe lapte. 6 (Reg) Boală a oilor caracterizată prin umflarea ugerului.

RĂBUFNEALĂ, răbufneli, s. f. 1. Zgomot surd și puternic; răbufnire. V. bufnitură. Se adăugau trilurile de flaut, răbufneala țoalelor scuturate, patefonul domnișoarei Sonia. C. PETRESCU, C. V. 49. 2. Suflu puternic; țîșnire, izbucnire. Răbufneala vîntului smulge flacăra opaițului, trîntește ușa la loc în încuietoare. C. PETRESCU, S. 58.

răbufneálă f., pl. elĭ. Bufnitură violentă, izbitură de vînt: răbufnelile crivățuluĭ.

răbunea sf vz răbufneală

răzbufnea sf vz răbufneală

răzbugnea sf vz răbufneală

răzbunea2 sf vz răbufneală

rebuvnea sf vz răbufneală

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răbufnea s. f., g.-d. art. răbufnelii; pl. răbufneli

răbufnea s. f., g.-d. art. răbufnelii; pl. răbufneli

răbufnea s. f., g.-d. art. răbufnelii; pl. răbufneli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂBUFNEA s. izbucnire, răbufnire, (rar) răbufnitură. (A avut o ~ nervoasă.)

RĂBUFNEA s. răbufnire, (rar) răbufnitură. (A avut o ~ de indignare.)

Intrare: răbufneală
răbufneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răbufnea
  • răbufneala
plural
  • răbufneli
  • răbufnelile
genitiv-dativ singular
  • răbufneli
  • răbufnelii
plural
  • răbufneli
  • răbufnelilor
vocativ singular
plural
răbuneală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rebuvneală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzbugneală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzbufneală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răbufnea, răbufnelisubstantiv feminin

  • 1. Zgomot surd și puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se adăugau trilurile de flaut, răbufneala țoalelor scuturate, patefonul domnișoarei Sonia. C. PETRESCU, C. V. 49. DLRLC
    • 1.1. Suflu puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Răbufneala vîntului smulge flacăra opaițului, trîntește ușa la loc în încuietoare. C. PETRESCU, S. 58. DLRLC
etimologie:
  • Răbufni + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.