Definiția cu ID-ul 1029842:

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RÎNDUIA s. 1. aranjare, așezare, clasare, clasificare, distribuire, împărțire, ordonare, repartizare, rînduire, sistematizare. (~ elementelor unui ansamblu.) 2. alcătuire, aranjament, așezare, dispunere, distribuție, întocmire, structură. (O anumită ~ a lucrurilor.) 3. ordine, organizare, orînduială, regulă, (înv.) tocmeală, tocmire. (Era acolo o ~ desăvîrșită.) 4. întocmire, organizare, orînduială, orînduire, (înv.) așezămînt. (Noua ~ a lucrurilor.) 5. ordine, organizare, rost. (~ lumii nu se schimbă ușor.) 6. disciplină, ordine, regulă. (Obișnuit cu ~; respectați ~.) 7. ordine, regulă, rost, socoteală, (înv. și reg.) soroc. (Știe ~ lucrurilor.) 8. datină, fel, obicei, tradiție, uz, uzanță, (înv. și pop.) rînd, (pop.) dată, lege, (înv. și reg.) pomană, (reg.) orîndă, (Transilv.) sucă, (prin Ban.) zacon, (înv.) pravilă, predanie, șart, tocmeală, (turcism înv.) adet. (Așa-i ~ din bătrîni.) 9. rost, (pop.) seamă, (prin Transilv.) agod. (Știe ~ nunții.) 10. ceremonial, ceremonie, etichetă, protocol, regulă, ritual, tipic, (rar) rit, (înv.) politică. (Conform ~ de la curte...) 11. normă, precept, principiu, regulă, (înv.) pravilă, tocmeală. (~ de viață.)