râșni vt [At: TETRAEV. (1574), 243 / V: (îrg) răș~, (reg) râjni, răjni, rojni / Pzi: ~nesc / E: drr râșniță] 1 (Fșa; c. i. boabe de cereale, sare, cafea etc.) A preface în pulbere sau în fragmente mărunte cu ajutorul râșniței Vz măcina. 2 (Pex) A zdrobi. 3 A amesteca (4). 4 (Cu complementul măselele) A freca producând un zgomot caracteristic. 5 A scrâșni din măsele Si: a trosni. 6 (Reg) A ronțăi. 7 (Fig) A vorbi mult Si: a trăncăni, a măcina, a melița. 8 (Reg; pan; fșa) A digera (1).