rudă¹ sf [At: COD.VOR. 74/14 / Pl: rude / E: bg рода] 1 (Înv) Popor. 2 (Înv) Origine. 3 (Înv; îe) De (sau, rar, pre) ~ sau ~ de... De origine. 4 (Înv; îe) A se trage ~ A proveni de la... 5 (Înv) Rând de oameni din aceeași generație (5). 6 (Înv; îe) Din ~ în ~ sau de ~ și ~, în ~ și (în) ~, în ~ de ~, ~ și (în) ~, ~ în ~ Din generație în generație. 7 (Înv) Familie (1). 8 (Înv; îla) De ~ bună sau mare, bogată etc. Dintre cei bogați, nobili. 9 (Înv; îla) De ~ rea (sau mică, mizeră etc.) De origine modestă. 10 (Înv; după slavonul родоначальникъ) -~începătoriu Întemeietor de familie Si: strămoș, (înv) rudenie (6)-începătoriu. 11 (Și cu determinări care indică gradul de rudenie) Persoană din aceeași familie cu alte persoane Si: neam, rudenie (11), (pop) rubedenie (11). 12 (Îe) A fi ~ (sau ~de) cu cineva sau a-i fi (cuiva) ~ A fi din aceeași familie. 13 (Îe) A se ține ~ (cu cineva) A se socoti din aceeași familie. 14 (Îe) A avea ~de la Ierusalim A fi protejat de persoane influente Si: a avea proptele. 15 (Îrg) Gen (2). 16 (Pop) Rasă (3). 17-18 (Îljv) De ~ De prăsilă. 19-20 (Îal) Puțin. 21 (Îlav) Fără ~ de păcat Fără milă. 22 (Îe) A prinde ruda A obține un alt soi de animale, de pomi. 23 (Îe) Pe ~ și pe sămânță, sau rar de pe ~, de pe sămânță Pe toți. 24 (Îae) Fără milă. 25 (Îae) Peste tot.