Definiția cu ID-ul 507083:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rucaviță (-țe), s. f. – Mînecuță la costumul preoțesc. – Mr. racaviță „manșetă”. Sl. rąkavica „mănușă” (Cihac, II, 320), din rąka „mînă”, cf. răcodelie, rîncă.