ROURÍCĂ, rourele, s. f. Plantă acvatică cu tulpina culcată, cu inflorescențe în formă de spiculețe, cu fructe dulci, comestibile (Glyceria fluitans). [Pr.: ro-u-] – Rouă + suf. -ică (după roura).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROURÍCĂ ~éle f. Plantă erbacee acvatică cu tulpina orizontală, lemnoasă, cu frunze late, cu inflorescență spiciformă și cu fructe dulci, comestibile; plutitoare. /rouă + suf. ~ică
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROURÍCĂ s. (BOT.; Glyceria fluitans) (reg.) firuță, plutitoare, iarbă-dulce, rochia-cerului.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rourícă s. f. (sil. ro-u-), g.-d. art. rourélei; pl. rouréle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROURÍCĂ (< rouă) s. f. Plantă erbacee perenă din familia poancee, înaltă de c. 1 m, cu inflorescența panicul unilateral, îngust și cu fructe cariopse dulci, comestibile (Glyceria fluitans). Crește prin stufărișuri, pe lângă izvoare și pâraie. Alte c. 40 de specii înrudite sunt răspândite, mai ales, în zona temperată a emisferei nordice.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink