Definiția cu ID-ul 715773:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rotoțél m., pl. eĭ (cp. cu otrățel). O plantă erbacee din familia compuselor cu florĭ gălbuĭ și albe așezate în capitule și care crește pin fînețe și tufișurĭ umede (achilléa ptármica saŭ ptármica vulgáris). – La Panțu rotoțele (pl.). V. achileĭe.