ROMULUS (în mitologia romană), fondatorul legendar, alături de fratele său geamăn Remus, al Romei. Fiul Reei Silvia, o vestală, prințesă de Alba Longa, și al zeului Marte. Abandonați, dar cruțați de slujitorii unchiului lor Amulius, care primiseră poruncă de la acesta să-i ucidă, R. și Remus au fost crescuți de o lupoaică, iar apoi de păstorul Faustulus. Ajungând la vârsta bărbăției, cei doi frați au ucis pe Amulius și au reîntronat pe bunicul lor Numitor; după aceea s-au hotărât să întemeieze o nouă cetate. Revenit pe meleagurile natale, după ce a fixat hotarele orașului și și-a ucis fratele rival, R. a pus bazele organizării constituționale a cetății, a organizat cultele unor divinități, a fixat sărbătorile, devenind (c. 753 î. Hr.) primul rege al Romei. A pus la cale răpirea Sabinelor. După 30 de ani de domnie, potrivit legendei, a fost răpit de un nor în timp ce vorbea poporului. Identificat mai târziu cu zeul Quirinus.