RIPÍDĂ, ripide, s. f. (În Biserica creștină) Obiect de metal sau de lemn, în formă de paletă, împodobit cu imaginea unui serafim și folosit în cursul unor ceremonii. – Din sl. ripida.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RIPÍDĂ s. (BIS.) (reg.) serafim.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ripídă (ripíde), s. f. – Paravan sau apărătoare, obiect de cult cu care se protejează preotul. Mgr. ῥιπίδιον, în parte prin intermediul sl. ripida (Miklosich, Fremdw., 123; Vasmer, Gr., 128).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ripídă s. f., g.-d. art. ripídei; pl. ripíde
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RIPÍDĂ (‹ sl.) s. f. Obiect din recuzita mesei altarului dintr-o biserică ortodoxă, de metal sau de lemn, de forma unei palete sau evantai, decorat cu reliefuri pe ambele părți (scene biblice, donatori etc.), folosit în cursul unor ceremonii religioase. R. mari, cu mânere mai lungi, în formă de aripi simbolizează heruvimii (serafimii).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ripídă, ripide s. f. Obiect de cult de metal de forma unei palete sau evantai, purtând chipul unui înger, cu care diaconul ferește sfintele daruri ca să nu cadă ceva în ele în timpul liturghiei; serafim. Ripidele mai mari, cu mânere lungi, se folosesc și azi la slujbele arhierești, fiind purtate de diaconi sau ipodiaconi. Făcute în formă de aripi, simbolizează pe heruvimii care stau în chip nevăzut în timpul sfintei Liturghii, ocrotind Sfintele Daruri. [Var.: repídă, răpídă s. f.] – Din gr. ripidion, sl. rapida.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ripídă s.f. (bis.) 1 Obiect liturgic alcătuit dintr-un disc sau dintr-un romb de metal ori de lemn, montat pe un mâner, împodobit cu chipul unui înger, cu scene biblice etc., care este mișcat de preot deasupra cuminecăturii, simbolizând serafimii bătând din aripi în jurul lui Hristos. Șapte băieți... poartă ripidele și sfeșnicile în fața altarului (EMIN.). ♦ Acoperământ liturgic pentru potir. 2 Obiect alcătuit dintr-un căpăcel conic, fixat la capătul unei bare de metal sau de lemn, folosit pentru stingerea lumânărilor. • pl. -e, -ii. și (înv.) repídă s.f./<slav. ρнпнда; cf. gr. ῥιπίς, -ίδος.
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Sursa: „DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Editurile ARC și GUNIVAS, 2007. -
gall