opțiuni
  • info
2 intrări
16 definiții

Explicative DEX

REÎNSCĂUNARE, reînscăunări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) reînscăuna și rezultatul ei. [Pr.: -scă-u-] – V. reînscăuna.

reînscăunare sf [At: DM / Pl: ? / E: reînscăuna] (Înv) Înscăunare din nou.

REÎNSCĂUNARE, reînscăunări, s. f. Acțiunea de a (se) reînscăuna și rezultatul ei. [Pr.: -scă-u-] – V. reînscăuna.

REÎNSCĂUNA, reînscăunez, vb. I. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) înscăuna din nou. [Pr.: -scă-u-] – Pref. re- + înscăuna.

reînscăuna vtr [At: DM / Pzi: ~nez / E: re1- + înscăuna] (Înv) 1-2 A (se) înscăuna din nou.

REÎNSCĂUNA, reînscăunez, vb. I. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) înscăuna din nou. [Pr.: -scă-u-] – Re1- + înscăuna.

Ortografice DOOM

reînscăunare (înv.) (desp. -scă-u-) s. f., g.-d. art. reînscăunării; pl. reînscăunări

reînscăunare (înv.) (-scă-u-) s. f., g.-d. art. reînscăunării; pl. reînscăunări

reînscăunare s. f. înscăunare

reînscăuna (a ~) (înv.) (desp. -scă-u-) vb., ind. prez. 1 sg. reînscăunez, 3 reînscăunează; conj. prez. 1 sg. să reînscăunez, 3 să reînscăuneze

reînscăuna (a ~) (înv.) (-scă-u-) vb., ind. prez. 3 reînscăunează

reînscăuna vb. (sil. -scă-u-), ind. prez. 1 sg. reînscăunez, 3 sg. și pl. reînscăunează

Sinonime

REÎNSCĂUNARE s. v. reinstalare, reîntronare, restaurare, restaurație.

reînscăunare s. v. REINSTALARE. REÎNTRONARE. RESTAURARE. RESTAURAȚIE.

REÎNSCĂUNA vb. v. reinstaura, reîntrona, restaura.

reînscăuna vb. v. REINSTAURA. REÎNTRONA. RESTAURA.

Intrare: reînscăunare
reînscăunare substantiv feminin
  • silabație: -scă-u- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reînscăunare
  • reînscăunarea
plural
  • reînscăunări
  • reînscăunările
genitiv-dativ singular
  • reînscăunări
  • reînscăunării
plural
  • reînscăunări
  • reînscăunărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: reînscăuna
  • silabație: -scă-u-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reînscăuna
  • reînscăunare
  • reînscăunat
  • reînscăunatu‑
  • reînscăunând
  • reînscăunându‑
 singular plural
  • reînscăunează
  • reînscăunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reînscăunez
 (să)
  • reînscăunez
  • reînscăunam
  • reînscăunai
  • reînscăunasem
a II-a (tu)
  • reînscăunezi
 (să)
  • reînscăunezi
  • reînscăunai
  • reînscăunași
  • reînscăunaseși
a III-a (el, ea)
  • reînscăunează
 (să)
  • reînscăuneze
  • reînscăuna
  • reînscăună
  • reînscăunase
plural I (noi)
  • reînscăunăm
 (să)
  • reînscăunăm
  • reînscăunam
  • reînscăunarăm
  • reînscăunaserăm
  • reînscăunasem
a II-a (voi)
  • reînscăunați
 (să)
  • reînscăunați
  • reînscăunați
  • reînscăunarăți
  • reînscăunaserăți
  • reînscăunaseți
a III-a (ei, ele)
  • reînscăunează
 (să)
  • reînscăuneze
  • reînscăunau
  • reînscăunară
  • reînscăunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reînscăunare, reînscăunărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi reînscăuna DEX '98 DEX '09

reînscăuna, reînscăunezverb

etimologie:
  • re- + înscăuna. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.