REPUGNÁ vb. I. intr. A-i produce cuiva silă, oroare, dezgust; a-i displăcea profund. [P.i. 3,6 repúgnă. / < fr. répugner, cf. lat. repugnare – a rezista].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink