reportaj sn [At: CARAGIALE, O. IV, 42 / V: (iuz) ~agiu (Pl: ~agii), (îvr) raportagiu / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr reportage cf și raport] 1 Specie publicistică, apelând adesea la modalități literare de expresie, care informează operativ asupra unor situații, evenimente de interes general sau ocazional, realități geografice, etnografice, economice etc. 2 Anchetă radiodifuzată, filmată sau televizată. 3 Funcția de reporter. 4 Ocupația reporterului.