8 definiții pentru repicaj
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REPICAJ, repicaje, s. n. Repicare. – Din fr. repiquage.
REPICAJ, repicaje, s. n. Repicare. – Din fr. repiquage.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
repicaj sn [At: DS / Pl: ~e / E: fr repiquage] Transplantare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REPICAJ s.n. 1. Replantare a unor plante tinere din răsadnițe într-un loc mai larg; repicare, repicat. ♦ Trecerea sau reînsămînțarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. 2. Înlocuire a pietrelor (deteriorate) din pavaj. [< fr. repiquage].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REPICAJ s. n. 1. replantare a unor plante tinere din răsadnițe într-un loc mai larg; repicare. ◊ trecerea sau reînsămânțarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. 2. înlocuire a pietrelor din pavaj. (< fr. repiquage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
repicaj s. n., pl. repicaje
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
repicaj s. n., pl. repicaje
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
repicaj s. n., pl. repicaje
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REPICAJ s. v. repicare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
repicaj, repicajesubstantiv neutru
- 1. Replantare a unor plante tinere din răsadnițe într-un loc mai larg. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Trecerea sau reînsămânțarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. DN
-
- 2. Înlocuire a pietrelor (deteriorate) din pavaj. DN
etimologie:
- repiquage DEX '09 DEX '98 DN