REPERCUTAT, -Ă, repercutați, -te, adj. (Despre unde sonore) Răsfrînt, retransmis, multiplicat (prin ecou). Doi călărași veneau în trapul cel mare. În urma lor, răsunau comandele lungi, repercutate departe, pe văi: «drepți!». D. ZAMFIRESCU, R. 255. Și ce curios răsună pe aici, repercutat, huruitul roților. VLAHUȚĂ, O. A. III 33.