17 definiții pentru remorca (1 -morc), remorca (1 -morchez), remorcă   conjugări / declinări

REMÓRCĂ, remorci, s. f. 1. Vehicul fără autopropulsie, tras de un vehicul motor și destinat transportului de persoane sau de mărfuri. ◊ Loc. adj. La remorcă = remorcat. ◊ Expr. A fi la remorca cuiva (sau a ceva) = a depinde cu totul de cineva (sau de ceva), a fi condus, dominat (de cineva sau de ceva). 2. Odgon, cablu cu care se remorchează o navă sau o ambarcație. – Din fr. remorque.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

REMÓRCĂ ~ci f. 1) Vehicul fără autopropulsie, remorcat de un altul autopropulsat și destinat transportului de persoane sau de mărfuri. ◊ A fi la ~ca cuiva a fi condus de cineva; a fi dependent de cineva sau de ceva. 2) Cablu sau odgon cu care se remorchează o navă sau o ambarcație. /<fr. remorque
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REMÓRCĂ s.f. 1. Vehicul fără mijloc propriu de deplasare, tras de un vehicul motor. ♦ A fi la remorca (cuiva sau a ceva) = a depinde cu totul (de cineva sau de ceva). 2. Cablu folosit pentru remorcarea unei nave, a unui șlep etc. [< fr. remorque].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REMÓRCĂ s. f. 1. vehicul fără mijloc propriu de deplasare, tras de un vehicul motor. ♦ a fi la ă (cuiva sau a ceva) = a depinde cu totul (de cineva sau de ceva). 2. parâmă rezistentă, cablu servind pentru remorcarea unei nave, a unui șlep etc. (< fr. remorque)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

remórcă s. f., g.-d. art. remórcii; pl. remórci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REMORCÁ, remorchez, vb. I. Tranz. A trage după sine legat (cu un cablu) un vapor; a târî cu sila; a atașa pe cineva unui grup. [Prez. ind. și: remórc] – Din fr. remorquer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

A REMORCÁ ~chéz tranz. 1) (remorci, șlepuri, vagoane etc.) A atașa (cu un cablu sau cu un lanț) și a trage cu ajutorul unui vehicul autopropulsat. 2) fig. (persoane) A lua cu sine (mai mult cu forța). /<fr. remorquer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REMORCÁ vb. I. tr. A trage în urma sa (o navă, un vagon etc.). ♦ (Fig.) A lua cu sine, a atașa unui grup, a trage, a târî cu sila. [P.i. -chez. / < fr. remorquer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REMORCÁ vb. tr. 1. a trage în urma sa (o navă, un vagon etc.). 2. (fig.) a lua cu sine, a atașa unui grup, a trage. (< fr. remorquer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REMORCÁ vb. a tracta. (Vehiculul ~ o remorcă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

remorcá vb., ind. prez. 1 sg. remorchéz, 3 sg. și pl. remorcheáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cásă-remórcă s.f. Rulotă ◊ „Reghin face câteva sugestii constructorilor de mașini. Prima, crearea unei microinstalații de încălzire centrală pentru clădirile mici. Ce-a de-a doua, fabricarea de case-remorci pentru autoturisme.” R.l. 18 XII 66 p. 3 (din casă + remorcă)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

remorcă-camping s.f. Vehicul pentru camping, tras de un vehicul cu motor ◊ „Coop. Precizia din Arad a început construcția unor remorci-camping, atașabile la autoturismele de tipul și mărimile existente în țara noastră.” Sc. 7 II 67 p. 2 [pron. remórcă chémping] (din remorcă + camping, după fr. remorque de camping; D.Tr.)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

remorcă, remorci s. f. 1. soție, nevastă. 2. ( intl.) persoană care urmărește o altă persoană.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a agăța remorca expr. (friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură cu un creion de alaun
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fi la remorca cuiva expr. a depinde cu totul de cineva.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

remorca, remorchez v. t. (d. persoane) 1. a lua cu sine, a târî cu sila 2. a atașa unui grup
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink