reghie sf [At: (a. 1811) DOC. EC. 125 / P: ~ghi-e / V: răg-, râdie, râghe, redie (A și: redie), ~in sn, regie, righi (Pl: righe) / Pl: ~ii / E: mg régyija (rédia), lat regia] 1 (Înv) Act în baza căruia proprietarii de vite, de oi etc. le puteau trece peste granița dintre Transilvania și Țara Românească, fără să plătească vamă. 2 (Reg) Autorizație de vânzare a vitelor. 3 (Îvr) Permis eliberat de o instituție regală.