2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
REFONTĂ s. f. refacere (în întregime). (< fr. refonte)
refontă s. f. (franțuzism) Refacere ◊ „Nu era nevoie de o refontă, deoarece în versiunea ei inițială dramatizarea este remarcabilă.” R.l. 25 VII 75 p. 2 (din fr. refonte)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REFONTA vb. tr. 1. retopi; a turna din nou. 2. (fig.) a reface. (după fr. refondre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: refontă
refontă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: refonta
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
refontă, refontesubstantiv feminin
- 1. Refacere (în întregime). MDN '00 DCR2sinonime: refacere
- Nu era nevoie de o refontă, deoarece în versiunea ei inițială dramatizarea este remarcabilă. R.l. 25 VII 75 p. 2. DCR2
-
etimologie:
- refonte MDN '00
refonta, refontezverb
etimologie:
- refondre MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.