2 definiții pentru refontă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REFONTĂ s. f. refacere (în întregime). (< fr. refonte)
refontă s. f. (franțuzism) Refacere ◊ „Nu era nevoie de o refontă, deoarece în versiunea ei inițială dramatizarea este remarcabilă.” R.l. 25 VII 75 p. 2 (din fr. refonte)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: refontă
refontă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
refontă, refontesubstantiv feminin
- 1. Refacere (în întregime). MDN '00sinonime: refacere
etimologie:
- refonte MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.