reflectare sf [At: EMINESCU, N. 32 / Pl: ~tări / E: reflecta] 1 Răsfrângere a luminii, a undelor, a fasciculelor corpusculare etc. Si: reflectorizant (1). 2 Meditație. 3 Categorie a gnoseologiei materialist-didactice, care se referă la esența raportului dintre subiect și obiect, dintre conștiință și lumea exterioară.