2 intrări
30 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (6)
- relaționale (7)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REFACERE, refaceri, s. f. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. – V. reface.
REFACERE, refaceri, s. f. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. – V. reface.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
refacere sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: reface] 1 Executare din nou a unui lucru rău făcut sau distras. 2 Reconstruire (1). 3 Aducere din nou în starea (bună) de mai înainte Si: restabilire (2). 4 (Fig) Însănătoșire. 5 Operație prin care o unitate militară este retrasă din luptă, pentru odihnă și pentru completarea efectivelor și a armamentului,
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REFACERE, refaceri, s. f. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei; aducere din nou în starea (de înflorire) de mai înainte, acțiune de reconstrucție; reconstruire. Se încăpățînează să creadă că... războiul n-a dezlănțuit alte crize decît deprecierea monetară și problema refacerilor. C. PETRESCU, Î. II 219. ♦ (În legătură cu o lucrare, o casă etc.) Executare din nou, restaurare, reparare; reconstruire. ♦ Fig. (Cu privire la o persoană) Însănătoșire, întremare. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor, a armamentului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACERE s.f. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este adusă în spatele frontului pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. [< reface].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACERE s. f. acțiunea de a (se) reface. ◊ operație prin care o unitate militară este adusă în spatele frontului pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. (< reface)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
refacere f. reconstituire, reorganizare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACE, refac, vb. III. Tranz. 1. A face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus; a repara; p. ext. a transforma, a modifica, a schimba. ♦ Refl. (Despre un țesut) A se regenera. 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte; a reconstrui. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema, a (se) însănătoși. – Pref. re- + face (după fr. refaire).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
reface [At: DDRF / Pzi: refac / E: re1- + face după fr refaire] 1 vt A face din nou ceva (rău făcut) Si: a repara (1). 2 vt A transforma. 3-4 vtr A readuce sau a reveni la starea (bună) în care a fost mai înainte Si: a (se) restabili. 5 vt A reconstrui (1). 6 vt A restaura. 7 vr (D. țesuturi) A se regenera (5). 8-9 vtr (Fig) A (se) restabili (după o boală). 10 vt A constitui din nou Si: a reconstitui (1). 11 vt (Fig) A evoca 12 vt (Reg) A fierbe țuica a doua oară Si: a redistila.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REFACE, refac, vb. III. Tranz. 1. A face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus; a repara; p. ext. a transforma, a modifica, a schimba. ♦ Refl. (Despre un țesut) A se regenera. 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte; a reconstrui. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema, a (se) însănătoși. – Re1- + face (după fr. refaire).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
REFACE, refac, vb. III. Tranz. 1. A face din nou (ceva rău făcut sau în parte distrus); a drege, a repara. Muncitorii își iau angajamentul ca în 12 ore, cu experiența pe care o au acum, să refacă proba. BARANGA, I. 218. ◊ Fig. Avea-va el această putere uriașă să refacă totul din temelie, în viața lui atît de prost începută? GALACTION, O. I 127. Redă-mi puterea biruinții, Refă-mă omul care-am fost. MACEDONSKI, O. I 38. 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care era mai înainte; a reconstrui. Mănăstirea fu arsă... la 1745, refăcută după patru ani. IORGA, L. II 158. ◊ Refl. pas. După alungarea francezilor, Moscova s-a refăcut. STANCU, U.R.S.S. 99. ♦ Refl. A se face din nou sănătos, a se întrema, a se înzdrăveni, a se însănătoși. Prin odihnă s-a refăcut complet. 3. A preface, a schimba, a transforma. Crestăturile păreau foarte vechi, fiindcă scoarța [copacilor] se refăcuse. GALACTION, O. I 210. Au imprimat o direcție nouă întregii psihologii... «refăcînd» toate capitolele. IBRĂILEANU, S. 224.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACE vb. III. tr. 1. A face din nou; a repara. 2. A reconstrui. ♦ tr., refl. (Fig.) A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema. 3. A schimba, a transforma. [P.i. refac. / < re- + face, după fr. refaire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACE vb. I. tr. 1. a face din nou; a repara. 2. a reconstrui. 3. a schimba, a transforma. II. tr., refl. (fig.) a (se) face din nou sănătos, a (se) întrema. (după fr. refaire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE REFACE mă refac intranz. 1) (despre un organism sau despre părți ale lui) A reveni la condiția inițială; a se restabili; a se regenera; a crește. 2) (despre persoane) A-și recăpăta starea normală (fizică sau/și morală); a se regenera; a se redresa. /re- + a se face
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A REFACE refac tranz. 1) A face din nou. 2) A aduce la starea normală; a recompune; a reconstitui. /re- + a face
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reface v. a face din nou și mai bine, a îmbunătăți.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*refác, -făcút, a -face v. tr. (re și fac; fr. refaire). Fac ĭar, fac la loc, dreg, repar: îmĭ refac casa arsă, sănătatea zdruncinată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
refacere s. f., g.-d. art. refacerii; pl. refaceri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
refacere s. f., g.-d. art. refacerii; pl. refaceri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
refacere s. f., pl. refaceri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reface (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. refac, 3 sg. reface, imperf. 1 refăceam, perf. s. 1 sg. refăcui, m.m.c.p. 1 pl. refăcuserăm; conj. prez. 1 sg. să refac, 3 să refacă; imper. 2 sg. afirm. refă; ger. refăcând; part. refăcut
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reface (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. refac, 1 pl. refacem, 2 pl. refaceți; imper. refă, neg. nu reface; part. refăcut
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reface vb. face
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REFACERE s. 1. v. reparație. 2. v. restaurare. 3. v. restabilire. 4. v. modificare. 5. v. reconstituire. 6. (LINGV.) v. reconstrucție. 7. v. redresare. 8. reconstrucție. (Anii ~ii.) 9. v. înviorare. 10. v. regenerare. 11. creștere, regenerare. (~ unei unghii căzute.) 12. (MED.) îndreptare, înfiripare, v. însănătoșire. 13. v. întremare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REFACERE s. 1. reparare, reparat, reparație, (pop.) dregere, dres, (înv. și reg.) meremet, meremetiseală, meremetisire, (reg.) răpăluit, (prin Mold.) prefai, (înv.) meremetisit. (~ casei.) 2. restaurare, (înv. și reg.) meremetiseală, meremetisire, preînnoire. (~ unei cetăți.) 3. restabilire. (~ unui circuit electric.) 4. modificare, prefacere, prelucrare, schimbare, transformare. (~ unui text.) 5. întregire, recompunere, reconstituire, (rar) reconstituție. (~ părților unui animal fosil.) 6. (LINGV.) reconstituire, reconstrucție, (rar) reconstruire. (~ unei forme lexicale primitive.) 7. îndreptare, normalizare, redresare, (înv. fig.) sculare, sculătoare. (~ situației economice a unei întreprinderi.) 8. reconstrucție. (Anii ~.) 9. înviorare, redresare, restabilire, (rar) redresament, (fig.) remontare. (~ cuiva după un leșin.) 10. (BIOL.) regenerare, regenerescență, (înv.) regenerație. (Proces de ~ a unui organ.) 11. creștere, regenerare. (~ unei unghii căzute.) 12. (MED.) îndreptare, înfiripare, însănătoșire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, restabilire, ridicare, tămăduire, vindecare, (pop.) sculare, tămăduială, (înv.) sănătoșare, tămăduință, vracevanie. (~ completă a bolnavului.) 13. (MED.) fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, înzdrăvenire, reconfortare, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (înv. și pop.) împuternicire. (~ cuiva după o boală.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACE vb. v. redistila.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REFACE vb. 1. v. repara. 2. v. restaura. 3. v. restabili. 4. v. modifica. 5. v. reconstitui. 6. v. reconstrui. 7. v. redresa. 8. v. înviora. 9. v. regenera. 10. (MED.) a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, v. însănătoși. 11. v. întrema.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reface vb. v. REDISTILA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACE vb. 1. a repara, (pop.) a drege, a meșteri, a meșterui, (înv. și reg.) a meremetisi, (reg.) a răpălui. (A ~ o casă.) 2. a restaura, (înv. și reg.) a meremetisi, a preînnoi. (A ~ un castel, o cetate.) 3. a restabili. (A ~ un circuit.) 4. a modifica, a preface, a prelucra, a schimba, a transforma. (A ~ un text.) 5. a întregi, a recompune, a reconstitui. (A ~ scheletul unui animal fosil.) 6. (LINGV.) a reconstitui, a reconstrui. (A ~ o formă lexicală primitivă.) 7. a (se) îndrepta, a (se) normaliza, a (se) redresa, (înv. și reg. fig.) a (se) scula. (Situația întreprinderii s-a ~ sub aspect economic.) 8. a (se) înviora, a (se) redresa, a (se) restabili, (reg.) a (se) învioșa, (fig.) a (se) remonta. (S-a mai ~ după răul avut.) 9. a crește, a se regenera. (I s-a ~ unghia căzută.) 10. (MED.) a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) întrema, a (se) înzdrăveni, a (se) lecui, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) răzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. și Transilv.) a (se) zvidui, (înv.) a (se) remedia, a (se) vrăciui. (S-a ~ după o lungă boală.) 11. (MED.) a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vînjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a ~ puțin după scarlatină.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se reface ≠ a se vlăgui
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
REFACERE. Subst. Refacere, restaurare, restaurație, renovare, renovație, recondiționare, redresare, restabilire; reparare, reparat, reparație, dres (pop.); meremetiseală (înv. și reg.), meremetisire (înv. și reg.); depanare. Reparație capitală. Reconstruire, reconstrucție, reclădire. Remediere, îndreptare, corectare, retușare, retuș, corijare, transformare. Cîrpire, cîrpeală, cîrpitură, cîrpăceală (rar), peticire, peticit; pingelire, tălpuire, tălpuit; remaiere, remaiat; stopaj. Regenerare, reînviere, revenire; vindecare, tămăduire, tămăduială (pop.), însănătoșire, întremare, înzdrâvenire. Re- (reajustare; rebobinare; reeducare; reinstalare; reînnoire etc.). Restaurator; depanator; cîrpaci; remaieză. Adj. Refăcut, renovat, recondiționat, redresat, reparat, dres (pop.); meremetisit (înv. și reg.); îndreptat. Pingelit. Regenerat, vindecat, însănătoșit, întremat. Reparabil, remediabil, rectificabil, recuperabil. Vb. A reface, a restaura, a renova, a recondiționa, a redresa, a restabili; a repara, a face o reparație, a depana, a drege (pop. și fam.), a meremetisi (înv. și reg.), a face la loc, a aduce în stare bună. A reconstrui, a reclădi. A remedia, a îndrepta, a corecta, a rectifica, a retușa, a corija. A cîrpi, a cîrpâci, a petici; a pingeli, a tălpui; a remaia; a stopa. A (se) regenera, a reînvia, a-și reveni, a se vindeca, a se tămădui, a se întrema, a se însănătoși, a se înzdrăveni, a se face bine. Re- (a reajusta; a rebobina; a recalcula; a reeduca; a reinstala; a reînnoi; a reîntrema etc.). V. însănătoșire.
- sursa: DAS (1978)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT614) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
refacere, refacerisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: reconstruire
- Se încăpățînează să creadă că... războiul n-a dezlănțuit alte crize decît deprecierea monetară și problema refacerilor. C. PETRESCU, Î. II 219. DLRLC
- 1.1. (În legătură cu o lucrare, o casă etc.) Executare din nou. DLRLCsinonime: reconstruire reparare restaurare
- 1.2. Cu privire la o persoană: însănătoșire, întremare. DLRLCsinonime: însănătoșire întremare
- 1.3. Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- reface DEX '09 DEX '98 DN
reface, refacverb
- 1. A face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Muncitorii își iau angajamentul ca în 12 ore, cu experiența pe care o au acum, să refacă proba. BARANGA, I. 218. DLRLC
- Avea-va el această putere uriașă să refacă totul din temelie, în viața lui atît de prost începută? GALACTION, O. I 127. DLRLC
- Redă-mi puterea biruinții, Refă-mă omul care-am fost. MACEDONSKI, O. I 38. DLRLC
- 1.1. Modifica, preface, schimba, transforma. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: modifica preface schimba transforma
- Crestăturile păreau foarte vechi, fiindcă scoarța [copacilor] se refăcuse. GALACTION, O. I 210. DLRLC
- Au imprimat o direcție nouă întregii psihologii... «refăcînd» toate capitolele. IBRĂILEANU, S. 224. DLRLC
-
- 1.2. (Despre un țesut) A se regenera. DEX '09 DEX '98sinonime: regenera
-
- 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: reconstrui
- Mănăstirea fu arsă... la 1745, refăcută după patru ani. IORGA, L. II 158. DLRLC
- După alungarea francezilor, Moscova s-a refăcut. STANCU, U.R.S.S. 99. DLRLC
- 2.1. A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema, a (se) însănătoși. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: însănătoși întrema înzdrăveni antonime: vlăgui
- Prin odihnă s-a refăcut complet. DLRLC
-
-
etimologie:
- Prefix re- + face. DEX '09 DN
- refaire DEX '98 DN