RECĂPĂTA, recapăt, vb. I. Tranz. A căpăta din nou; a redobîndi, a recîștiga. Copacii geometrici își recăpătaseră forma hirsută și se sălbăticiseră, stricînd alinierea. C. PETRESCU, R. DR. 102. Își recăpătă calmul complect. REBREANU, R. I 216. Totdeauna după epidemie, ca și după un război, omenirea caută a-și recăpăta nivelul. GHICA, S. A. 57.