2 intrări
12 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RECÂNTĂRIRE s. f. Acțiunea de a (se) recântări și rezultatul ei. – V. recântări.
recântărire sf [At: LM / Pl: ~ri / E: recântări] 1 Cântărire (1) din nou. 2 (Fig) Cântărire (2) din nou a unei situații, a unei decizii etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECÂNTĂRIRE, recântăriri, s. f. Acțiunea de a (se) recântări și rezultatul ei. – V. recântări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
RECÂNTĂRI, recântăresc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) cântări din nou.- Pref. re- + cântări.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
recântări vt [At: BARCIANU / Pzi: ~resc / E: re1- + cântări] 1 A cântări (1) din nou. 2 (Fig) A cântări (2) din nou (o situație, o decizie etc.).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECÂNTĂRI, recântăresc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) cântări din nou. – Re + cântări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
recântărire s. f., g.-d. art. recântăririi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
recântărire s. f., g.-d. art. recântăririi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
recântărire s. f., g.-d. art. recântăririi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
recântări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recăntăresc, 3 sg. recântărește, imperf. 1 recântăream; conj. prez. 1 sg. să recăntăresc, 3 să recântărească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
recântări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recântăresc, imperf. 3 sg. recântărea; conj. prez. 3 să recântărească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
recântări vb. cântări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
recântărire, recântăririsubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) recântări și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- recântări DEX '98 DEX '09
recântări, recântărescverb
- 1. A (se) cântări din nou. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Prefix re- + cântări. DEX '09