REALIST, -Ă, realiști, -ste, adj. Bazat pe principiile realismului, pătruns de realism; specific realismului. Piesele lui Maxim Gorki... sînt realiste. SAHIA, U.R.S.S. 146. ♦ (Despre scriitori, artiști etc.) Care aderă la realism, care reprezintă realismul în artă, în literatură etc. Începe să scrie o serie de povestiri în care izbucnesc dintr-o dată marile lui însușiri de scriitor realist. SADOVEANU, E. 229. ◊ (Substantivat) Jean Bart e un «progresist». Iar un nemulțumit de societate – un critic social – și un progresist e, de obicei, un realist. IBRĂILEANU, S. 90. ♦ Care imită sau reproduce în mod exact realitatea. V. naturalist. Vedem minunata colecțiune de grosolane vase de pămînt... în care s-a strecurat... vreo șase-șapte lulele de formele cele mai realiste. ODOBESCU, S. II 422. ♦ (Despre oameni) Care cunoaște bine condițiile vieții, cu spirit practic. Noră-mea, mai realistă... se arată mai puțin entuziasmată de bravura mea. C. PETRESCU, Î. II 185.