raționéz v. intr. (d. rațiune; it. ragionare, fr. raisonner și rationner). Judec, apreciez: a raționa bine. Fac obĭecțiunĭ în loc să ascult ordinele saŭ mustrările: copiiĭ nu trebuĭe să raționeze. V. tr. Supun raționamentuluĭ, calculez: acest actor îșĭ raționează bine rolurile. Daŭ cu rațiunea (cu porția) ca să nu se consume prea răpede alimentele ș. a. (ca’n timp de războĭ): a raționa pînea. Supun regimuluĭ raționăriĭ: a raționa țara, un bolnav (ca să nu mănînce prea mult).