ravac sn [At: URICARIUL, IV, 133/12 / V: (îvp) răv~, (reg) rev~ / E: tc ravak] Miere de bună calitate care se scurge din fagurii expuși la soare. 2 Must care se scurge din strugurii puși în teasc (fără presare). 3 Vin superior obținut din ravac (1). 4 Vin limpede, separat de drojdii, prin trecerea lui dintr-un butoi în altul. 5 Vin rămas neînghețat într-un butoi expus la temperaturi joase. 6 Vin obținut din diverse fructe (de munte). 7 (Reg) Grăsime care se scurge din cașul stors de zer.