RAVÁC s. n. 1. Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc (fără presare); vin superior obținut din acest must; vin limpede, separat de drojdie, prin trecerea lui dintr-un butoi în altul; vin rămas neînghețat dintr-un butoi expus la temperaturi joase. ♦ Vin obținut din diverse fructe de munte. 2. Miere curată care se scurge din fagurii expuși la soare. – Din tc. ravak.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RAVÁC n. 1) Must care se obține din strugurii striviți fără a fi dați la teasc. 2) Vin care se obține din acest must. 3) Miere care se scurge din fagurii expuși la soare. /<turc. ravak
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ravác s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

răvác (-curi), s. n. – 1. Miere naturală. – 2. Primul must, care curge fără a distruge strugurii. – Var. ravac. Tc. ravak (Șeineanu, II, 300; Lokotsch 1710), cf. sb. ravak. – Der. răvăci, vb. (a pritoci vinul), probabil cuvînt identic cu a răvăși, vb. (a pritoci vinul; a descompune, a răscoli, a zăpăci), pentru al cărui semantism cf. cele două sensuri ale sp. trasegar; răvășeală (var. răvăceală), s. f. (dezordine, zăpăceală).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink