RAM, ramuri, s. n. 1. Ramură (1). Pe-un ram, sfioși, visau asară Doi trandafiri ca doi prieteni. ANGHEL, P. 14. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul!... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este. EMINESCU, O. I 147. 2. Fig. (Învechit) Ramură (2); domeniu. Acest ram important al instrucțiunii publice. ODOBESCU, S. II 77. O colecție a ofisurilor sale din ramul judecătoresc. KOGĂLNICEANU, S. 204.